„O zi cu tata”, de 10 ani în închisorile din România. Ce spun deținuții despre reintegrarea lor în familie


Sute de deținuți din toată țara au beneficiat, în ultimul deceniu, de programul de reintegrare socială „O zi cu tata”, în care au avut posibilitatea să petreacă timp de calitate în compania familiei, mai cu seamă a copiilor lor. Primii 10 ani de program au fost sărbătoriți la Timișoara, de unde a pornit povestea. 
Radu este unul dintre deținuții de la penitenciarul din Timișoara care a beneficiat de programul „O zi cu tata”.

„A însemnat ceva ieșit din comun. Nu ne venea să credem că se poate face așa ceva. Să fiu la penitenciar în sistem închis, apoi semi-deschis, să poți ieși în societate cu familia, să nu interacționăm cu ea doar la geam, să faci tot felul de activități. Fiecare ieșire era ca o permisie, chiar mai mult decât o permisie.”, a spus Radu.
Fiica lui Radu a explicat ce a însemnat pentru ea întâlnirile cu tatăl ei.
„Pentru noi, copiii deținuților, să ne vedem părinții în alt cadru decât cel al penitenciarului, înseamnă foarte mult. Ne-am amintit cum era în trecut, înainte, când eram acasă. Pentru noi a însemnat foarte mult, ne-a unit, ne-a făcut să petrecem mai mult timp împreună”, a declarat Alexia.
Sunt 10 ani de când programul „O zi cu tata” este implementat în peste 20 de penitenciare din țară.
„Fiind în detenție se mai răcesc relațiile. Având familia aproape de noi, aducând copiii alături de noi prin acest program… îți dă o încărcătură psihică să treci peste greutăți.”, a spus Dumitru, un deținut de la Arad.

Peste 1.500 de deținuți au beneficiat de acest program, în ultimii 10 ani. La aniversare au venit câțiva dintre ei.
„Nu există o motivație mai puternică, cred, pentru un părinte, decât bunăstarea și relația cu copilul lui. Asta e ce am început la Timișoara în urmă cu 10 ani, un program care la doar doi ani de la lansare a fost implementat în 22 de unități penitenciare din țară. Asociația Bărbaților Creștini a mai organizat tabere pentru tătici și copii încă din 2005 și mai aveam ceva acțiuni cu penitenciarul, în diverse proiecte. Când am venit cu această propunere, a fost foarte bine primită, știind că ies la lucru în comunitate pentru muncă, am considera că ar fi benefic pentru persoanele private de libertate să se conecteze cu copiii lor într-o activitate distractivă, recreativă și foarte emoționantă. Sunt 14 întâlniri în cadrul penitenciarului, 4 în afara lui, fiecare cu câte o tematică distinctă.”, a spus Alin Pădurean, președintele Federației CEAS.

„Încercăm să creăm acea legătură între părinți și copii, iar acolo unde este – să o menținem. Un copil are nevoie de ambii părinți ca să se dezvolte armonios. Din păcate, unii dintre părinți mai ajung și în penitenciare, iar când asta se întâmplă nu ar trebui să se rupă această legătură definitiv. Componenta familială este foarte importantă în reintegrarea socială a deținutului. Când deținutul are suportul familiei, reintegrarea socială este mai ușor de făcut și pentru noi, iar rata de recidivă este mult mai mică. Practic, deținutul realizează că are pentru ce să lupte, are lucruri frumoase pe care poate să le facă în libertate și poate să își schimbe cu totul viața, să înceapă o viață nouă.”, a declarat comisarul de poliție Liviu Marica, directorul penitenciarului din Timișoara.
În România sunt la această dată, potrivit Ministerului Justiției, peste 23.600 de deţinuţi, dintre care 1.072 sunt femei care execută pedepsele în penitenciare. În țară există un singur penitenciar exclusiv pentru femei, cel de la Târgșor.
CITEȘTE ȘI: Alina Gorghiu: Recidiva a ajuns la cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 10 ani

Source link

About Gabriel Popescu

Gabriel Popescu este un jurnalist cu o pasiune profundă pentru storytelling-ul autentic și dezvăluirea poveștilor care contează. Cu o experiență bogată în domeniul jurnalismului, Gabi și-a construit o reputație solidă ca un narator priceput.

Check Also

Anul care a marcat Europa. Timișoara găzduiește conferința despre revoluțiile din 1989

Timișoara devine, la finalul săptămânii, centrul reflecției asupra momentelor care au marcat Europa acum 35 …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *